123 de ani de la moartea lui Eminovici
La data de 15 iunie 1889, Emonovici se retragea in glorie spre ceruri.Avea doar 39 de ani.Se povesteste ca ar fi murit pe la ora 16:30 de aceea as dori ca toti cei care citesc aceste randuri si nu numai sa tina minutul de tacere.Eu am sa tin acest moment de tacere chiar la teiul care i-a fost atat de drag.Iar cei care sunt patrunsi de poeziile sale nu au cum sa nu citeasca macar un vers, astazi,15 iunie.
Nu credeam să-nvăţ a muri vrodată;
Pururi tânăr, înfăşurat în manta-mi,
Ochii mei ’nălţam visători la steaua Singurătăţii.
Când deodată tu răsărişi în cale-mi,
Suferinţă tu, dureros de dulce...
Pân-în fund băui voluptatea morţii Ne’ndurătoare.
Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus.
Ori ca Hercul înveninat de haina-i;
Focul meu a-l stinge nu pot cu toate Apele mării.
De-al meu propriu vis, mistuit mă vaiet,
Pe-al meu propriu rug, mă topesc în flăcări...
Pot să mai re’nviu luminos din el ca Pasărea Phoenix?
Piară-mi ochii turburători din cale,
Vino iar în sân, nepăsare tristă;
Ca să pot muri liniştit, pe mine
Mie redă-mă! (Mihai Eminescu)
Dumnezeu sa-l ierte:)):D
RăspundețiȘtergerepana acum e singura postare despre Nemuritor...
RăspundețiȘtergereUn poet cu care Romania se poate si se mandreste
RăspundețiȘtergereNu cred ca sunt singurul care si-a amintit de Eminovici :)
RăspundețiȘtergerenu prea ma implic eu cand vine vorba de scriitori dar totusi pe el il admir:d
RăspundețiȘtergerePai, da! Esti printre putinii. Bravotie!
RăspundețiȘtergereDaca nu gaseam si eu o postare in alta parte...undeva "De vorba cu mine" :)...nici eu nu-mi aminteam.
Ms fain :)
RăspundețiȘtergere